Ca toate poveștile și aceasta începe cu… a fost odată o familie cu trei băieți. Într-o zi, fiul cel mare se hotărî să meargă în pădure sa taie lemne, ca să își ajute părinții. Mama îi puse în rucsac un cozonac și o sticlă cu vin ca să aibă pe drum.Imediat cum ajunse în pădure băiatul se întâlni cu un  bătrân care îl rugă să împartă cu el mâncarea, dar băiatul refuză. Se pare că omulețul era un fel de vrăjitor, pentru că tare rău îi merse băiatului în ziua aceea la tăiat de lemne. Ba îi cădea toporul din mână, ba îl loveau crengile, ba se împiedica. La fel i s-a întâmplat și băiatului mijlociu, a doua zi. După multe rugăminți, porni și cel mai mic băiat spre pădure, dar mama îi dădu în rucsac doar o pâine veche. Spre deosebire de frații lui, el împărți din mâncarea lui cu vrăjitorul, așa că bătrânelul îl încurajă să taie un arbore bătrând, la rădăcina căruia descoperi o gâscă cu pene de aur. Fericit, luă gâsca la subraț și porni spre hanul de la marginea pădurii unde voia să înnopteze. Imediat cum văzură pasărea, cele trei fete ale hangiului puseră ochii pe frumoasele pene cu gândul să le fure, dar penele erau fermecate și, de fiecare dată când cineva le atingea, mâna îi rămânea lipită de gâscă. Și uite-așa au rămas toate cele trei fete prinse de gâscă nu o oră, nu două ore, ci toată noaptea.

A doua zi de dimineață băiatul își luă gâsca și porni cu ea la drum, fără să îl intereseze că fetele erau legate de pasărea cu pene de aur. Pe drum de gâscă se lipi și un preot și un ajutor de preot care aveau în gând să ajute fetele. Tot mergând ajunseră la o cetate mare, unde domnea un împărat care avea o fiică mereu tristă. Degeaba încercase împăratul să aducă tot felul de clovni care să o înveselească… fată era din ce în ce mai supărată. Într-un final, împăratul îi promisese regatul aceluia care va reuși să o facă să zâmbească. Văzând grupul de oameni lipiți de gâsca, fata începu să râdă în hohote. Deși promisiunile trebuie ținute, împăratul îl mai supuse pe băiat la câteva probe înainte de a-i da fata: să bea tot vinul din crama împărătească, să mănânce un munte de pâine, să aducă o corabie care să plutească și pe apă, dar să meargă și pe uscat. Cu ajutorul omulețului din pădure, băiatul trecu cu bine peste toate probele și se căsători cu fata de împărat.