Se spune că de 1 martie trebuie să le oferi mărțișoare celor dragi. Șnurul alb și roșu simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară, de la frig la cald, întuneric și lumină.
Alături de șnur se mai poartă și simbolurile norocului precum trifoiul cu patru foi, potcoava, coșarul sau inima. Totuși, tu știi de unde provine această tradiție?
Iată câteva dintre cele mai frumoase legende ale Mărțișorului.
Odată, demult Soarele a venit pe Pământ în chip de fată frumoasă, dar un zmeu a urmărit-o și a închis-o în palatul lui. Fără Soare păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi lumea întreagă a căzut într-o supărare fără de margini. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe fiorosul zmeu. Noroc cu un tânăr curajos care a pornit să salveze Soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. In cele din urmă, când a găsit palatul, l-a infruntat pe zmeu in luptă dreaptă, zile întregi, până când a reușit să elibereze fata. Soarele s-a ridicat astfel înapoi pe Cer spre bucuria întregii lumi. Dar, din păcate, tânărul luptător a rămas rănit pe zăpada, iar pe locul acela, pătat de sângele său roșu au răsărit flori delicate, ghioceii, considerați vestitorii primăverii. De aici provine tradiția îmbinării celor două șnururi. Culoarea roşie aminteşte de curajul voinicului, iar cea albă este puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
O alta legendă spune că Mărțisorul are legătură cu Dragobetele. Stii deja povestea lui Dragobeste, ti-am spus-o in luna Februarie. Ei bine, acesta voia să se însoare, dar Baba Dochia, mama lui, nu-și dorea o noră și tot amâna momentul. Intr-un sfârşit de iarnă, Dragobete se uita la perechile de tineri căsători si visa la aleasa lui. De după un pom a apărut atunci o zână.
– Eu sunt „Cap de primăvară” şi aş putea să te ajut! Mâine de dimineaţă leagă un fir roşu în crengile acestui copac şi când se va opri o fată să-l descurce, cere-i să-ţi fie mireasă.
Zis și făcut, dar Baba Dochia, bănuind ceva, a pus repede câte un fir roşu în toţi pomii din livada. Cum sa mai stie Dragobeste cui sa in ceara mana, cand a vazut o multime de fete descurcand atat de multe snururi!?
Cap de primavară s-a întors și i-a spus:
– Mâine pune un fir alb în fiecare pom şi unul alb cu roşu în pomul acesta. Aşa a făcut Dragobete, dar Dochia l-a încurcat și de data aceasta.
Cap de primăvară nu s-a lăsat și i-a spus: Dragobete, ia mătase subțire, roşie şi albă, răsucește-le şi pune-le în fiecare pom. Puțin încrezător, Dragobete a făcut așa, dar Dochia a strâns toate şnururile dimineață şi le-a aruncat.
Totusi, un capăt de mătase roşie, aproape invizibil, a rămas agăţat de pom, iar când fetele au trecut pe acolo, una singura s-a oprit să privească un boboc de floare și a zărit capătul de şnur. Și uite așa și-a găsit Dragobete mireasă. De aceea, în săptămâna lui Mărţişor se pune în crengile pomilor cate un şnur roşu.
Baba Dochia a aflat de intamplare şi a plecat în urma indragostitilor cu turma ei de oi, îmbrăcată în cele 9 cojoace. Și tot înaintând, a tot aruncat câte un cojoc, până când a rămas în ie. Şi chiar atunci s-a pornit un viscol puternic care a făcut-o stană de piatră. De aceea, zilele care urmează Dragobetelui, se numesc Zilele Babelor. Tradiţia a rămas că pe 1 martie, fetele şi femeile „îşi pun o babă”, aşa vor afla cum vor fi tot anul: frumoase sau urâte, vesele sau supărate, în funcţie de vremea din ziua aleasă.
O alta legendă spune că, de ciudă că Dragobete s-a însurat fără acordul ei, Dochia și-a trimis nora la râu cu un ghem negru, spunându-i să nu se întoarcă acasă până când lâna nu devine albă. Fata s-a chinuit să spele lâna până când au început să îi sângereze mâinile. Impresionat, un bătrân care trecea pe acolo i-a dat o floare roșie și i-a spus să spele lâna cu ea. Fata i-a mulțumit, a pus floarea în apă și lâna s-a făcut alba ca laptele. De atunci, șnurul este format din alb și roșu, acesta din urmă simbolizând sacrificiul fetei.
Despre mărţişor există mai multe poveşti. Una dintre ele vorbeşte chiar despre fabricarea lui. Se spune că a fost odată un om sărac, care confecţiona tot felul de lucruri pentru păpuşi: fundiţe, şnuruleţe şi hăinuţe. Apoi le vindea în piaţă. Într-o zi, văzând că i s-au terminat materialele, omul a căutat prin casa şi tot ce a mai găsit au fost două şnururi de aţă albă şi roşie. Neştiind ce să facă cu ele, le-a împletit. Apoi a făcut un mic tablou pe care a prins şnuruleţul. Şi s-a gândit cum să denumească acel obiect. I-a spus mărţişor pentru că era prima zi din luna martie.
O altă legendă a mărțișorului din Moldova povesteste despre o vrajitoare a iernii care isi pusese in gand sa nu lase primavara sa vina pe pamant. Cand a văzut ca nu o scoate la capăt cu vrajitoarea, zâna Primăvara s-a taiat la un deget, iar sângele a căzut peste zăpada albă, topind-o. In acest fel, iarna a fost alungată, iar asocierea dintre albul zăpezii și roșul sângelui a inspirat șnurul mărțișorului.
Ei bine… ar mai fi o mulțime de legende despre care vă putem spune, dar vă lăsăm să le descoperiți singuri și să vă bucurați de luna Martie cu toate zilele frumoase care urmează. Să aveți o primăvară de poveste!
Adaptare dupa povești și legende românești
