Legendele Olimpului este o lucrare în două părți intitulate “Zeii” și “Eroii” scrisă de Alexandru Mitru, în care sunt povestite faptele legendare ale unor personaje mitologice din vechea Grecie.
Astăzi vorbim despre volumul I – Zeii.
Legenda spune că lumea noastră nu a fost întotdeauna astfel. Din haos s-a desprins pământul, zeița Gheea. Din dragostea ei cu zeul Uranus, care era cerul plin de stele, s-au născut titanii și ciclopii cu un singur ochi.
Uranus a fost învins de unul dintre copiii săi, Cronos. Pentru a nu ajunge în aceeași situație, Cronos a gândit un plan groaznic – să îi înghită pe nou-născuții săi. Singurul care a scăpat a fost Zeus, care a fost crescut de oameni cu lapte de capră și miere de albine, cu nectar și cu ambrozie. Când Zeus a crescut, a turnat o licoare fermecata în băutura tatălui său, iar acesta a dat afară toți copiii înghițiti și și-a dat sfârșitul.
Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) și-au făcut tabăra pe muntele Olimp. Despre Muntele Olimp se spunea cǎ este acoperișul lumii; aici se hotǎra soarta zeilor și a muritorilor deopotrivǎ.
Zeii i-au eliberat pe ciclopi din temnițele în care îi ținuse Cronos. Multumiți, aceștia au făurit fulgerele, tunetele și trăsnetele, pe care i le-au oferit lui Zeus, apoi o furcă mare cu trei dinți, tridentul, pentru Poseidon și o cască fermecată ce îl facea nevăzut când o punea pe cap, lui Hades. Zeus a hotărât să împartă lumea. A oprit pentru sine cerul, Poseidon a primit apele din mări, iar Hades a devenit stăpânul ținuturilor de sub pământ. Hestia primește focul, Demetra primește holdele bogate și livezile cu rod, iar Hera devine soția lui Zeus.
Atena, născută din capul lui Zeus, a devenit zeița înțelepciunii, Hefaistos a fost numit zeu peste meșteșuguri. Zeul războaielor a devenit certărețul Ares. Pe Apollo l-a numit zeu al zilei, personificare a Soarelui. Artemis a devenit zeița vânătorii. Ultima dintre cei doisprezece zei mari ai Olimpului a fost Afrodita, născută din spuma mării. Ea a devenit zeița dragostei și a frumuseții.
Aceste ființe supranaturale erau adorate și venerate de oamenii Antichității. Ei legau de zei fenomene ale naturii și lucruri pe care nu și le puteau explica prin cunoștințele pe care le aveau atunci, zeii jucând un rol important în viața oamenilor. Era important ca oamenii să îi știe pe zei mulțumiți pentru a nu le stârni mânia și a nu își atrage rǎzbunarea acestora.
Vizionează și alte povești din proiectul Școala de povești.