TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

FIȘĂ DE LUCRU

OBIECTIVE/CONTEXT

  1. ne vom ocupa detaliat de textul descriptiv și de cel narativ;
  2. vom analiza cum se pot combina tiparele textuale.
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

TEXTUL DESCRIPTIV

Pentru a înțelege secvența textuală descriptivă, vom citi două tipuri diferite de texte, unul nonliterar, unul literar.

„O vegetație luxuriantă și sălbatică, de început de lume, acoperă aceste întinderi de ape și pământ. Delta înseamnă de fapt un labirint de brațe, canale, mlaștini, lacuri, grinduri de nisip și nesfârșite culoare de stuf”.

Marian Pascaru, Călător prin țara mea. Delta Dunării

Observăm:

  • ce este descris? – Delta Dunării;
  • domină grupul nominal (substantive și adjective: vegetație luxuriantă);
  • există o enumerație care redă componentele obiectului descris;
  • câmpul lexical al acvaticului: canale, mlaștini, lacuri.
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

„Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet, se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră. Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș mai întâi o dungă, o coamă gălbuie și creață. […] Dunărea începe să vâjâie mânioasă, — e un zbucium ș-un clocot de valuri dintr-un mal în altul.” 

Alexandru Vlahuță, România pitorescă

Observăm:

  • ce este descris? – Delta Dunării
  • timpul: la asfințit
  • locul: cursul Dunării
  • trăsăturile Dunării: luciul plumburiu al apei, o coamă gălbuie și creață, vâjâie mânioasă, clocot de valuri
  • timpul verbal: prezent  
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

CONCLUZII

  • într-o secvență descriptivă se realizează o imagine despre un loc, despre un personaj/o persoană, un obiect, o clădire;
  • în mod normal o secvență descriptivă se poate reda vizual foarte ușor, se poate desena ceea ce se prezintă;
  • o secvență descriptivă  conține prezentarea părților obiectului descris, a proprietăților sale, care poartă numele de ASPECTUALIZARE;
  • obiectul descris este plasat în timp, în spațiu sau este comparat cu alte obiecte; această tehnică poartă numele de PUNERE ÎN RELAȚIE;
  • domină grupul nominal, adică sunt prezente substantive și adjective;
  • timp verbal specific este prezentul și imperfectul;
  • domină câmpul lexical al obiectului descris.
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

TEXTUL NARATIV

Ultimul tip de text pe care îl mai avem de discutat este cel narativ, unde Delta Dunării va fi doar un context, un reper spațial în care evenimentele se produc. 

Narativul se evidențiază prin faptul că:

  • există o situație inițială, de început, apoi este relatat un proces (o serie de acțiuni) care conduc la un final;
  • există cuvinte care denumesc timpul în care se petrec evenimentele (repere temporale);
  • există cuvinte care denumesc spațiul (repere spațiale);
  • verbele accentuează cronologia evenimentelor, adică ordinea în care se petrec acțiunile (sunt verbe la prezent, imperfect, perfect compus);
  • sunt prezente personajele;
  • sunt conectori care accentuează modul în care se derulează evenimentele (la început, după aceea, apoi, ulterior, anterior etc).
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

Întrebările narativului sunt următoarele:

  • Cine face acțiunea? (personajele), 
  • Ce face? (evenimente), 
  • Unde? (spațiu), 
  • Când? (timpul), 
  • Cum?, De ce? (în succesiune/ de tip cauzal, evenimentele se produc unele după altele sau au o anumită cauză pentru care se petrec).
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

„Cum, prietine? Nu-ţi mai aduci aminte de moş Procor? Şi de alte umbre ciudate, care au trecut prin viaţa noastră, după ce am intrat în bălţile Dunării, în Ţara de dincolo de negură? Nu se poate să fi uitat minunile acelei călătorii în Deltă!”

Țara de dincolo de negură, de Mihail Sadoveanu

Observăm:

  • Unde? – în bălțile Dunării, în Țara de dincolo de negură;
  • Ce se evocă? – minunile unei călătorii în Deltă.
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

„Am rătăcit amândoi multe zile, prin cotloanele necunoscute ale stuhului ş-ale fluviului. Eram în tovărăşia unui prietin distins, care acuma nu mai este, subt ocrotirea lui şi-ntr-un vaporaş harnic şi curat.”

Observăm:

  • Când? – de-a lungul mai multor zile;
  • Cu cine? – naratorul și un prieten distins;
  • Timpurile verbale al relatării unei acțiuni: perfectul compus (am rătăcit) și imperfect (eram).
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

„După ce m-au pălit cu vâslele în cap, m-au doborât la mal şi m-au zdrobit cât au poftit.”

Observăm:

  • Ce s-a întâmplat? – naratorul a fost lovit cu vâslele și a căzut la pâmânt;
  • Cum este marcată cronologia? – cuvântul „după”.
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

CONCLUZII

  • atunci când dorim să prezentăm succesiunea unor acțiuni, să evocăm o întâmplare, se folosește tiparul narativ;
  • atunci când se dorește crearea unui tablou, a unui portret, descrierea unui obiect sau a unui loc, se folosește secvența descriptivă, iar ochii tăi pot vedea părțile componente și trăsăturile de la depărtare sau din apropiere;
  • când trebuie clarificate anumite aspect, se folosește secvența explicativă;
  • când se dorește convingerea celorlalți de o anumită idee, se mizează pe secvența argumentativă;
  • redare replicilor dintr-o conversație va fi într-o secvență dialogală.
TEXTUL DESCRIPTIV ȘI NARATIV

DESCARCĂ FIȘA DE AICI: TIPARE TEXTUALE 2