Câinele și cățelul

Ca toate poveștile și aceasta începe cu… a fost odată. A fost odată un câine mare, cu un lătrat puternic, care se auzea până departe pe nume Samson. Ei, nu era un câine obișnuit. El nu doar că lătra foarte tare, dar putea să vorbească la fel ca oamenii. Mai mult chiar, îi plăcea să vorbească cu alții și să fie ascultat.

Într-o zi, Samson s-a întâlnit cu un bou. Bucuros că are cine să îl asculte, câinele începu:

  • Vai, nu suport urșii, leii, ce să zic, animalele care se cred mai bune decât celelalte, care sunt mândre, care se consideră valoroase pentru că vin dintr-o familie vestită. Dar acest lucru nu este meritul lor! Este doar o întâmplare că s-au născut într-o familie cunoscută. Uite, poate că și eu sunt nobil, dar nu mă laud cu asta, nu-mi place să o arăt! Am auzit oamenii vorbind că în unele țări, mai civilizate, lumea se schimbă. Se vorbește despre egalitate. Dar noi? Nu, pe noi mândria nu ne părăsește. Nu vrem egalitate! Ținem la onoruri!

Boul asculta în tăcere. Nu știm sigur, dar probabil îi plăceau vorbele lui Samson, și nefiind un așa bun vorbitor, nu îndrăznea să îl întrerupă. Era un bou obișnuit. Ați observat, nici nu are nume!

  • Uite, continua Samson, eu nu țin la rang, la onoruri. Toată lumea știe că mă bucur când orice animal, chiar cel de rând, îmi spune, simplu, ”câine”, și nu îmi spune, cu plecăciune, ”domnia-voastră”!

Retras, cățelul Samurache, a auzit vorbele lui Samson. Nici nu era greu, pentru că Samson vorbea foarte tare. I-a plăcut lui Samurache discursul, și, bucuros, s-a apropiat de ei, să-și arate iubirea:

  • Vai, este minunat felul în care gândiți! Respect sentimentul vostru, frații mei!
  • Ce? Noi suntem frații tăi? se răsti mânios Samson. Noi, frații tăi? Potaie! Câine mic și bun de nimic! Fugi, că îți dăm o bătaie de o să ne ții minte! Cum îndrăznești să ne vorbești astfel? Tu știi cine suntem noi? Tu ai uitat cine ești tu? Nerușinatule!
  • Dar ziceați…
  • Ce-ți pasă ce ziceam? Te-am întrebat eu ce ziceam? Da, ziceam că nu îmi plac leii, că nu îmi place că sunt mândri. Da, ziceam că vreau egalitate! Dar nu vreau egalitate pentru căței!

Mulți oameni sunt asemeni câinelui Samson. Mulți oameni vorbesc despre respect, despre egalitate, despre prietenie, dar, in realitate doresc prietenia doar cu cei mari, cu cei puternici.

La fel, mulți oameni sunt asemeni cățelului Samurache. Cred că sunt sincere toate vorbele spuse frumos, și, în cele din urmă, sunt dezamăgiți.

→ Descarcă fișa de evaluare aici: Câinele și cățelul

Adaptarea după un text scris de Grigore Alexandrescu

Interpretarea Claudia Lungu

Un proiect susținut de Fundația Orange prin programul Lumea prin Culoare și Sunet

Completează formularul 230 fără drumuri la ANAF!

MULȚUMIM!

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE DIGITALĂ BIGGER PICTURE

Ne-am bucura să fim primii în gândurile voastre atunci când vine vorba de povești, podcast-uri, materiale educative de calitate și... declarația 230.