Micul Constantin, al cincilea copil al familiei Brâncuși, s-a născut în primăvara anului 1876, la Hobița, un sat de lângă Târgu-Jiu. A învățat să sculpteze lemnul încă din copilărie, de la bunicul și tatăl său care confecționau tot felul de obiecte necesare prin gospodărie, doar că micul Constantin avea să transforme meșteșugul în artă.
ȘTIAȚI CĂ?
Marele sculptor nu se despărțea niciodată de briceag? Încă din copilărie purta acest obiect în buzunar pentru a cresta bețe, nuiele, gheață și chiar banca de la școală, pentru care a fost și pedepsit. Cu toate acestea, nimic nu l-a oprit să ajungă unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului al XX-lea.
Constantin Brâncuși nu și-a dorit niciodată să reprezinte păsările, ci zborul lor. În anul 1926 el a trimis mai multe cutii cu sculpturi în Statele Unite pentru a fi expuse într-o galerie celebră. La vamă, funcționarii au desfăcut aceste cutii și au refuzat să creadă că în ele sunt opere de artă, așa că le-au confiscat. Prin urmare, ca Brâncuşi să reintre în posesia creațiilor sale, a trebuit să plătească o sumă mare de bani. Pasărea în spațiu a fost principalul motiv de neînțelegere întrucât vameșii nu au putut să înțeleagă cum o structură subțire, strălucitoare și galbenă din bronz se poate numi artă!
În perioada 1900-1902, sub îndrumarea cunoscutului medic Dimitrie Gerota, Brâncuşi a realizat opera Ecorşeu, un studiu asupra corpului uman. Statuia din ghips reprezenta, într-un mod foarte detaliat, sistemul muscular al unui bărbat și demonstra interesul artistului pentru anatomie. Una dintre cele 4 variante se găsește și acum la Muzeul de Artă din Craiova.
Din 1963 până astăzi, au apărut, în toate colțurile lumii, peste 50 de cărti și monografii, mii de studii, documentare, filme si articole despre Constantin Brâncuși. Suntem mândri că acest român de poveste este unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor și că povestea noastră li se adaugă acestor texte.
SĂ ȚINEM MINTE
Copilăria, locul nașterii, meleagurile natale au fost principalele surse de inspirație ale creațiilor semnate de Constantin Brâncuși. Deși a trăit o mare parte din viață la Paris, dorul de țară și de rădăcinile sale a fost întotdeauna mistuitor. „Pe atunci (în copilărie) viaţa era frumoasă şi armonioasă. De milenii, oamenii duceau, fericiţi, o viaţă patriarhală. Totul trecea liniştit de la un anotimp la altul. Şi ştiţi de ce s-au schimbat lucrurile? Civilizaţia marelui oraş a ajuns până la noi”. Oare ce a vrut să spună? Discută cu părinții sau colegii de la școală despre cuvintele artistului!
Apropiații lui Brâncuși l-au descris mereu cu admirație. Iată un exemplu! „O barbă albă de chinez, o cămaşă tot albă, o tichie, sandale, un brâu din piele, o faţă roşcovană, luminată de razele soarelui şi înfrumuseţată de trecerea anilor, buze groase care vibrează la fiecare respiraţie, el absoarbe frumuseţea care îl înconjoară, frumuseţea creată de propriile sale mâini.”, îşi aduce aminte scriitorul Robert Payne.
Constantin Brâncuși a folosit mai multe materiale și tehnici de lucru pentru a crea – ghips, marmură, bronz, lemn, piatră. În Sărutul a folosit tehnica cioplirii directe, iar această sculptură este considerată prima sculptură modernă a secolului al XX-lea.
Celebra Măiastră este realizată din bronz și conține numele unei păsări din mitologia populară românească. Acesteia îi urmează încă 28 de versiuni.
Cu gândul la casa părintească, în 1918, Brâncuşi realizează celebra Coloana infinitului, inspirată de stâlpii gospodăriilor româneşti.
Somnul, o altă lucrare celebră, este o sculptură în marmură care sugerează capul unei femei dormind. Tehnica a fost și aici cioplirea. Rugăciune este una dintre cele mai cunoscute opere brâncușiene și sugerează o femeie care se roagă în genunchi. Această lucrare este primul semn că artistul s-a desprins de influența lui Rodin și a trecut la stilizarea și simplificarea formelor care îl vor defini.
FUN FACTS
Unul dintre frații lui Constantin Brâncuși a povestit că artistului nu îi plăcea deloc să meargă la păscut cu animalele. Adesea le abandona pe câmp și fugea pe marginea râului Bistrița pentru a-și umple traista cu pietre pe care apoi le sculpta.
Constantin Brâncuși era un bucătar talentat, pasionat de mâncarea tradițională românească. Știa să cânte la vioară și era un bun partener de vorbă, interesat de aproape orice subiect de conversație. În plus, era și un meșteșugar talentat care construia tot felul de obiecte tradiționale: unelte, uși pentru atelier, chiar și mobilă.
Constantin Brâncuși iubea mult animalele și, în perioada în care a locuit la Paris, a fost nedespărțit de Polaire, un cățel alb din rasa Samoyed pe care l-a primit cadou. Artistul își lua prietenul blănos chiar și la cafenea, cinema, teatru, în călătorii cu vaporul sau în atelierele altor artiști la care Brâncuși se oprea. Se spune că, atunci când mergeau împreună la teatru, cei doi aveau o loja specială. Una dintre numeroasele fotografii în care Brâncuși apare alături de cățelușă și puiul ei a fost cumpărată cu suma de 14.000 Euro la o licitație care a avut loc în zilele noastre. Poți găsi o mulțime de fotografii cu artist și celebra Polaire pe internet.
În 2014 o mulțime de cofetari iscusiți din Iași au lucrat zile întregi pentru a realiza 140 de prăjituri cu Domnișoara Pogany din marțipan. Sculptura dulce era așezată pe un blat cu păstăi de vanilie și spumă de ciocolată.
START QUIZ!
